|
|
LA TRECUTU-TI MARE, MARE VIITOR ...
Ca efect al poluarii si gestionarii improprii a resurselor naturale, desertificarea (aridizarea)
tarii noastre a devenit un lucru evident si probabil ireversibil.
Avem deja regiuni in plin proces
de deflatie (spargerea nisipului), iar Sahara Olteniei a depasit durerile facerii, fiind intr-un
accentuat proces de extindere teritoriala.
Oamenii s-au adaptat urgent, infiintand plantatii
de maslini (Banat), sadind smochini (15 hectare la Sichevita, Mehedinti) adaptand la noul climat
pana si fructul exotic KIWI, din Noua Zeelanda (doua hectare la Ostrov, Constanta, cu o productie
anuala de 4 tone/hectar).
Motiv pentru care firma BIRTA, in parteneriat cu concernul german KAGO a abordat programul
european de obtinere a caldurii si a electricitatii din surse solare si evident gratuite.
O initiativa
de mare viitor si sigura ca moartea, un program ecologic care cu siguranta isi va supravietui initiatorii.
Am finalizat deja prima statie pilot la Timisoara, pe Calea Lugojului, nr. 54, iar cu ocazia punerii
in functiune a modulelor, in zilele insorite de la mijlocul lunii august, indicele de convertire a
energiei solare in energie termica a atins, la intrarea in boilerul de acumulare si incalzire
a apei, temperatura de 142,5 oC, cf. protocolului comisiei germane de la fata locului.
Dupa finalizarea celei de a doua statii, la 12 km de Resita, ne-am propus sa montam o noua statie,
de data aceasta complet automatizata, pe Muntele Semenic, pentru a testa siguranta in functionare
absolut independenta si randamentul la temperaturi joase.
Zis si facut! Am inceput lucrari pregatitoare, pentru montarea acestei instalatii nefiind nevoie de
autorizatie de construire.
Ca o lucrare adiacenta, deoarece vreo doi m2 de teren de langa parcare
au inceput sa se erodeze, muncitorii au fixat portiunea de pamant cu cateva pietre, dupa care urma
sa se faca inierbarea. Numai ca in momentul in care roabele au inceput deplasarea de pe domeniul privat
spre cel public, au aparut prompt, ca din neant, doi jandarmi motorizati, inzestrati cu castile americane pe cap,
convocand militareste muncitorii la raport: verificarea buletinelor, adrese exacte de domiciliu
("daca nu e buna adresa, va gasim noi" zise un jandarm mai viguros), etc. .
Riposta unui muncitor
a fost inabusita subit de omul legii cu remarca "daca mai vorbesti te spreiez eu de nu te recunoaste nici mama"
(stie Jandarmul cel Mare de ce nu le-a dat baietilor pusti in dotare!). Dupa doua-trei telefonate,
jandarmii s-au urcat in magaoaia motorizata si au disparut! Nu peste mult timp insa, au reaparut din nou,
insotiti de "militianul padurii", un paznic silvic care, fara sa-l intrebe cineva ceva, zise ca si el poate
aplica amenzi, pana la un miliard de lei vechi (domeniul public unde se puneau pietre se afla langa
drumul public, situat ditamai in parcul natural, arie protejata de lege), deci nu poti muta pietre dupa
cum te taie capul!
Cand m-a sunat inginerul de santier ca sa-mi spuna tarasenia, am lasat dracului sedinteala din oras,
m-am urcat in masina de teren si am luat drumul muntelui. Cei 8 km de la Prislop pana in varf
distrusi de camioane ce cara bustenii ziua si noaptea - are balta peste! - i-am parcurs cu chiu
cu vai, bine zdruncinat, ajungand pana sus.
Pe drum am oprit la primaria Valiug, noul Primar, un tanar dezghetat si optimist, cum ii sta bine unui edil nou,
aproband (daca mai era cazul) lucrari de consolidare manuala.
Jandarmii, frica statiunii montane, s-au mai intors odata la parcare construita de noi cu ani in urma, inspectand cu carnetelul in mana pietrele aduse de muncitori, dand din cap si bodoganind.
Acuma, noi convocam sedinte AGA sa vedem daca mai merita osteneala unei noi investitii pe teren atat de ostil.
Era sa uit, hotelurile Gozna si Nedeea au anuntat inchiderea definitiva a unitatilor de cazare si restaurant de pe munte.
Dupa septembrie intai, aici mai ramane activ un chiosc, pe care bravii nostri jandarmi il pot lua cu asalt
cu controale!
Ca sa nu ramana cumva ceva neverificat.
Conform principiului: Dupa noi, potopul!
Vorba poetului roman: La trecutu-ti mare, mare viitor ...
|
|
|
|
|
|
